Psihologie

Efectul Dunning-Kruger - iluzia superiorităţii

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.45 (11 Votes)

Efectul Dunning-Kruger - iluzia superiorităţii

Poţi oare să-ţi identifici corect capacitățile și competențele sale într-un anumit domeniu?

Să ne imaginăm o situaţie:

Sunteţi la curs, lecţia este plictisitoare, şi aţi hotărît să jucaţi o partidă de bilot cu colegii. Aţi jucat tot cursul, de fiecare dată aţi fost învingător, vă s-a făcut impresia că sunteţi un adevărat profesionist şi puteţi învinge pe oricine. Astfel, seara participaţi la un turneu în cămin, iar oponenţii, mai pregătiţi şi experimentaţi, v-au făcut praf, şi aţi pierdut toţi banii. Tot acest timp aţi crezut că sunteţi specialist în domeniu, dar rezultă că sunteţi doar un amator. Acest fenomen este numit efectul Dunning-Kruger, şi este o parte integrantă a naturii umane.

Efectul Dunning-Kruger - un defect cognitiv care constă în faptul, că persoanele cu un nivel scăzut de calificare, fac concluzii eronate, iar din motivul incompetenţei sale, nu sunt capabili să-şi conştientizeze greșelile.

Ideea este că persoanele incompetente îşi supraestimează abilităţile sale, calificîndu-le mult peste medii, mult mai bune decît sunt în realitate, în timp ce oamenii cu adevărat calificați îşi subevaluează constant abilităţile. Astfel se ajunge la situaţia în care incompetenţii se văd mai competenţi decît cei pregătiţi suficient.

Astfel, se poate explica de ce studenţii bine pregătiţi se tem de rezultate slabe înainte de un examen, sau, de ce avînd un bagaj de cunoştinţe şi experienţă, sunt plini de îndoieli în luarea unor decizii.

Publicitate:


 

Această ipoteză a fost înainatată de Justin Kruger şi David Dunning, doi cercetători americani de la Universitatea Cornell. În 1999 aceştia au efectuat următorul experiment: ei au cerut studenţilor universităţii Cornell să treacă un test de gramatică și logică. După ce li s-au arătat reuzultatele testelor, subiectii au fost rugaţi să-şi estimeze poziţia în ordinea descrescatoare a notelor. Cei cu rezultate bune s-au estimat corect, cei cu rezultate slabe şi-au supraestimat constant poziţia. Totodată, cei ce aveau cunoştinţe solide tindeau să se subestimeze relativ, deoarece lor li se păreau testele prea uşoare, s-au gîndit că şi pentru ceilalţi sunt uşoare.

Astfel, Kruger şi Dunning au formulat 4 ipoteze în care incompetenţii:
1. Tind să-şi supraaprecieze propriul lor nivel de pricepere.
2. Nu reuşesc să recunoască priceperea adevarată la alţii.
3. Nu pot recunoaşte caracterul extrem al lipsei lor de cunoştinţe.
4. Recunosc şi acceptă lipsa abilităţilor, dacă sunt instruiţi şi învăţaţi astfel ca să-şi îmbunătăţească în mod substanţial nivelul de pricepere.

Efectul Dunning-Kruger se manifestă peste tot, în politică, în medicină, la televiziune, pe internet, chiar şi noi toţi, din cînd în cînd, observăm acest fenomen la noi înşişi. Evident, aici nu e vorba numai de lipsa de cunoştinţe, ci mai ales de refuzul de a recunoaşte greşelile şi imensul egocentrism al purtatorului.

Justin Kruger şi David Dunning au reuşit pentru formularea acestei teorii să primească premiu Ig Nobel în psihologie (rus. Шнобелевская премия) în 2000.

Bertrand Russell, filosof, matematician, istoric și critic social britanic:

„Unul dintre cele mai triste aspecte ale vremurilor noastre este că cei care au certitudini sunt proşti, iar cei cu imaginaţie şi competenţă sunt plini de dubii şi indecizie”.

 

Articole la temă:

1. Premiile Ig Nobel în medicină

 

Sursa: MedClub.org.MD

© La copierea şi publicarea textului integral pe alte pagini web, link către sursă obligatoriu.

Comentarii:

blog comments powered by Disqus